Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,

Stimați reprezentanți ai autorităților locale,

Doamnelor și Domnilor,

Aş dori mai întâi să mulţumesc Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Pimen pentru invitaţia de a lua parte la slujba de sfințire a noii Catedrale arhiepiscopale a Sucevei și să vă spun că mă bucur foarte mult să vă fiu astăzi alături, cu atât mai mult cu cât sunt și rămân legat sufletește de aceste locuri, atât de apropiate de locul în care m-am născut.

Sfințirea unei biserici este întotdeauna un moment solemn, de mare încărcătură emoțională și simbolică, un semn al speranței, o formă de afirmare a credinței, a identității comunitare, a valorilor împărtășite de membrii unei comunități. Cu atât mai mult sfințirea unei catedrale. Un astfel de moment invită la reflecție asupra țesăturii de semne și simboluri care se îmbină într-un singur edificiu. Căci, în vechea tradiție urbanistică europeană,  catedrala odată ridicată, devine axul central și inima orașului, locul-simbol atât al istoriei și al tradiției pe care se edifică noul lăcaș de cult cât și al credinței și al speranței renăscute pentru viitor.

 Găsindu-ne în vechea capitală ștefaniană a Moldovei, este greu să evocăm aici în puține cuvinte atât de bogata tradiție istorică, de credință și de spiritualitate a acestui loc. Suceava a fost, vreme de secole, locul în jurul căruia s-a construit și s-a consolidat identitatea românilor din Moldova, și până astăzi ea ocupă un loc aparte în inimile tuturor românilor.

 Însă despre istoria acestui loc, despre tradiția și cultura sa, dar și despre speranțele și aspirațiile comunității românești ortodoxe de astăzi vorbesc mai bine decât aș putea-o face eu, chiar zidurile noii catedrale închinate Nașterii Domnului, în care se îmbină atât de fericit elemente arhitecturale ale stilului tradițional al bisericilor și mănăstirilor bucovinene, într-o viziune ce reușește să fie deopotrivă ancorată în tradiție și adaptată nevoilor comunității ortodoxe de astăzi.  

 Ca secretar de stat pentru Culte, aș dori să vă reamintesc aici că Guvernul României înțelege să sprijine afirmarea în spațiul public a acestei credințe vii, active atât în plan spiritual, cât și în cel social, filantropic, educațional și cultural.

Căci cultele religioase au extraordinara capacitate, superioară altor organizații, de a fi prezente în întreaga țesătură a vieții sociale, iar relevanța lor socială nu se mărginește la mesajul lor spiritual: acestea se adresează omului în toate momentele vieții lui și în toate ipostazele sale ca ființă socială.

 Sprijinirea construcției de biserici este parte a acestei viziuni a unei comunități în care Bisericile și cultele în general au de jucat un rol foarte important, ca factori ai păcii sociale, ai coeziunii sociale, ai solidarității și participanți activi la construirea binelui comun. De  aceea, Secretariatul de Stat pentru Culte a sprijinit și construirea noii Catedrale „Nașterea Domnului” din Suceava și va continua să sprijine eforturile Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și pentru finalizarea picturii.

 Noua catedrală ridicată în inima Sucevei prin grija Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul Guvernului României, ca și a autorităților locale,  este, așadar, un loc al tradiției. Ea este totodată și un loc al încrederii în prezent și al speranței în viitor, pentru că dovedește o dată în plus că românii sunt capabili să se reunească în jurul unor proiecte de mare anvergură, și cu atât mai mult atunci când aceste proiecte sunt totodată și forme de recunoaştere şi de reafirmare a credinţei vii, a identităţii creştine într-un spaţiu european marcat de pluralismul religios şi cultural. Or, cultivarea credinţei, valorilor, identităţilor puternice şi a frumuseţii care izvorăsc din acestea este o parte fundamentală a edificării unei identităţi şi a unei conştiinţe naționale, dar și europene comune.

Aș dori să îmi exprim o dată în plus bucuria că vechea cetate a Sucevei are astăzi o nouă catedrală, pe măsura demnității sale istorice și actuale și să îi felicit încă o dată pe Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, ca și pe Preacucernicul Părinte Petru Argatu, de aici de la catedrală și pe toți cei prin grija și implicarea cărora s-a ridicat efectiv acest lăcaș de cult impresionant prin viziune, prin forța sa simbolică și prin monumentalitate.