Înaltpreasfințiile și Preasfințiile Voastre,
Onorat auditoriu,
Dragi tineri,

Vă mulțumesc pentru prilejul de a fi iarăși la Iaşi, împreună cu dumneavoastră, de data aceasta la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova. Aș dori să felicit în primul rând Arhiepiscopia Iașilor, precum și pe membrii și voluntarii ASCOR și ATOR de aici, care, după experiența extraordinară de anul trecut, au știut să vină în întâmpinarea dorinței tinerilor de a găsi aici, la Iași, un loc de celebrare a credinței, a valorilor și a speranțelor noastre comune, a acelui sentiment al comuniunii care vine din recunoașterea unei identități comune. Mă bucur că Secretariatul de Stat pentru Culte are ocazia de a vă fi alături și de această dată, cum am fost și la Întâlnirile naționale și internaționale din anii trecuți. Sprijinul acordat de instituția noastră reprezintă încrederea în potențialul extraordinar de fertil al acestor evenimente ca locuri de întâlnire, de creare și consolidare a solidarităților comunitare și ca prilejuri de educație, prin dezbatere și reflecție comună.

Anul acesta, când România sărbătorește Centenarul Marii Uniri, suntem chemați să reflectăm asupra semnificației valorii centrale a unității naționale, de credință și valori – atât în viața noastră personală, cât și în viața comunității în care trăim. Întâlnirea de astăzi ne propune câteva astfel de teme de reflecție: unitatea poate fi “izvor de putere și înțelepciune” – atâta timp cât ea este ancorată în valori perene.

O identitate puternică, o credință împărtășită, fidelitatea față de valorile asumate – acestea sunt lucruri care în societatea de astăzi sunt privite de multe ori cu ironie, cu amuzament. Pentru ce, în epoca vitezei, a internetului, a libertății de circulație și-ar mai dori cineva – și mai cu seamă tinerii, care au cu ușurință acces la toate acestea – să se lase “limitaţi” în libertatea sa, în alegerile sale? Pentru ce, într-o societate în care fiecare poate face ce vrea, mai face astăzi Biserica apel la aceste valori? Răspunsul îl dați chiar voi, dragi tineri, prin prezența voastră aici: peste două mii de tineri din Moldova de dincoace și de dincolo de Prut, tineri din Bucovina, din Valea Timocului, din Voievodina v-ați dorit să fiți aici pentru că vă asumaţi aceste valori împărtășite, această identitate puternică, aceste repere clare.

Fiecare generație poate și trebuie să inoveze în sânul unei tradiții, adaptând profunzimea tradiției la contextele lumii contemporane. Iar o biserică vie este în primul rând o biserică care știe să vină în întâmpinarea tinerilor, oferindu-le răspunsuri la marile provocări ale societății actuale. De aceea, biserica poate juca un rol foarte important pentru viitorul nu doar al comunităţii ecleziale, ci şi al societăţii în ansamblul ei.

Am convingerea că, dincolo de școala în sens convențional, este deosebit de important ca tinerii să poată cunoaște astfel de experiențe concrete ale solidarității, organizate pentru ei și împreună cu ei, locuri ale căutărilor, ale sincerității, ale bucuriei și idealurilor împărtășite. Dincolo de ecranul telefonului mobil, experiențele tinerilor de astăzi sunt cele pe care se construiește societatea de mâine. Și dacă acum, aici, la Iași, această întâlnire își atinge obiectivele, încurajând dialogul, punând baza unor prietenii, poate a unor colaborări viitoare, aducând fiecăruia speranță și bucurie, am convingerea că pentru fiecare dintre cei de față aceasta va fi cu adevărat o experiență formatoare și că fiecare participant va purta cu sine, în viitor, câte ceva din semnificaţia acestei întâlniri.

Dragi tineri,

Desigur, nu este rolul meu să vă vorbesc aici din perspectivă teologică despre importanța unității și solidarității ca valori centrale în consolidarea și în bunăstarea unei națiuni. Ca reprezentant al Guvernului României și totodată ca om cu formație de istoric, este de datoria mea să pun în valoare importanța solidarității și unității naționale. Aceste valori trebuie înțelese ca drepturi sau responsabilități pe care le avem față de generațiile prezente şi viitoare. După cum aminteam și cu alte prilejuri, Marea Unire a fost posibilă datorită jertfei multor generații, care au lucrat, timp de secole, pentru a se putea bucura, în 1918, de sentimentul că erau cu toții, în sfârșit, împreună acasă. Generații întregi de cărturari, oameni de stat, oameni ai bisericii, oameni simpli au lucrat, au luptat, și și-au dat viața pentru îndeplinirea acestui ideal al unității naționale. Față de aceștia avem cu toții o datorie de recunoștință și de respect. Mai mult decât atât: avem datoria de a duce mai departe visul și speranțele lor, de a lucra pentru ca acel moment al unității să se împlinească și să se actualizeze, pentru generațiile prezente și viitoare, pentru românii de aici și de pretutindeni, de astăzi și de mâine.

De aceea, astăzi, când mulți dintre ai noștri s-au stabilit dincolo de granițele țării, când lumea trece prin mari frământări sociale și politice, când sunt tot mai multe semne îngrijorătoare de extremism, fundamentalism, de intoleranță, avem nevoie mai mult decât oricând de tot mai multă unitate, comuniune, solidaritate. Voi, tinerii din Moldova și de pretutindeni, care ați dat dovadă de această extraordinară disponibilitate a întâlnirii întru bucuria împărtășită a credinței și valorilor comune, aveți șansa de a construi un prezent și un viitor mai bun. Doar astfel veți putea onora cum se cuvine memoria și jertfa celor care au făcut posibilă Marea Unire. Doar astfel veți putea împlini speranțele generațiilor părinților și bunicilor voștri, în sfârșit, puteți pregăti, pentru cei care vor fi copiii voștri, o Românie demnă de destinul ei european.

Închei acest cuvânt prin a felicita încă o dată Biserica Ortodoxă Română pentru modul extraordinar în care s-a mobilizat pentru a celebra cum se cuvine Centenarul Marii Uniri. Ca secretar de stat pentru Culte, am avut șansa să văd cum, în întreaga țară și pe parcursul întregului an, aceasta a organizat un mare număr de evenimente, de conferințe, de momente de reflecție asupra Unirii și a semnificației ei actuale. De la resfințirea Mănăstirii Dealu unde se află capul marelui voievod Mihai Viteazu, la sfințirea mânăstirii Mihai Vodă Viteazu de la Turda, unde odihneşte trupul marelui întregitor al neamului, la întâlniri precum cea care începe astăzi sau aceea care va avea loc în septembrie la Sibiu și până la sfințirea Catedralei Naționale din București în preajma marii sărbători de la 1 decembrie, Biserica Ortodoxă Română este, ca întotdeauna, la înălțimea rolului ei de catalizator al identității și solidarității naționale.

Vă mulțumesc.