Preafericirea Voastră,
Înaltpreasfințiile şi Preasfințiile Voastre,
Doamnelor și domnilor,
Dragi tineri,

Sunt bucuros să particip şi în acest an la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, ajunsă acum, la a cincea ediție. Aș dori în primul rând să îl felicit pe Înaltpreasfințitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopia Sibiului și asociaţiile de tineret, organizatori ai întâlnirii de anul acesta, precum și pe voluntarii care au făcut și fac posibilă desfășurarea unui eveniment de o asemenea amploare și de o asemenea importanță.

Aș dori să vă mulțumesc vouă tuturor, tinerilor participanți la aceste întâlniri, care, cu energia, entuziasmul şi bucuria voastră de a fi împreună marcați astfel în mod deopotrivă simbolic și foarte practic, vocația comunitară a solidarității și a deschiderii către Celălalt pe care credința le înrădăcinează în inima omului.

După ce acum 11 ani Sibiul a găzduit cea de-a III-a Adunare Ecumenică Europeană (4-9 septembrie 2007), un eveniment religios de mare importanţă şi impact la nivel european, astăzi oraşul dumneavoastră are privilegiul de a găzdui a V-a ediţie a Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi.

Sibiul, unul dintre oraşele-simbol ale Europei, este special din punct de vedere religios prin apartenenţa sa simultană atât la tradiţia răsăriteană, cât şi la cea occidentală, prin istoria şi dinamismul său religios. Amintesc aici personalitatea şi efortul Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna care s-a luptat nu doar pentru ca ortodoxia să aibă o organizare instituţională care să corespundă nevoilor spirituale ale românilor ardeleni, ci şi nevoilor şi idealurilor de împlinire naţională a acestora. În acest an Centenar, să ne aducem aminte de importanţa activităţii mitropolitului Andrei Şaguna în consolidarea conştiinţei naţionale a românilor şi în pregătirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

La sfârşitul lunii noiembrie, în cadrul seriei de evenimente dedicate de Patriarhia Română Centenarului Marii Uniri, datorită eforturilor şi perseverenţei Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, va fi sfinţită Catedrala Naţională din Bucureşti, un lăcaş de cult aşteptat de români de mai bine de 140 de ani. Aceasta este un simbol al independenţei naţionale şi unităţii de neam şi credinţă, menit să dea mărturie, astăzi şi peste veacuri, de însăşi devenirea noastră ca naţiune prin jertfa multor români.

Capacitatea extraordinară a Bisericii de a se mobiliza în scopuri menite să consolideze binele comun al societăţii este unul dintre atuurile cele mai solide ale ţării noastre. Dacă în acest an suntem cu toţii chemaţi să evocăm trecutul nostru comun, ceea ce ne-a unit în istorie ca naţiune şi mai cu seamă marele eveniment de la 1 decembrie 1918, în prima parte a anului viitor vom fi chemaţi, cu ocazia exercitării de către ţara noastră a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene să vorbim despre viitor. Cine poate vorbi mai bine despre viitorul nostru ca naţiune în Europa, decât dumneavoastră, dragi tineri?

Ne dorim ca viitorul nostru ca naţiune deplin europeană să ţină seama de resursele spirituale ale românilor, să fie unul care să împletească deopotrivă bunăstarea materială cu bucuria spirituală şi mai mult decât atât, să fie unul în care şi noi să participăm la ceea ce se numeşte, în termeni formali – construcţia europeană, cu toate resursele, gândurile şi puterile noastre.

Astăzi, când România se pregăteşte să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, avem şansa de a pune pe agenda europeană diferite teme şi de a sensibiliza Europa prezentându-ne fără reţinere resursele noastre spirituale. Aşa cum o indică cercetările sociologice recente, sunt puţine ţări europene care beneficiază de această inepuizabilă resursă a religiozităţii mai ales în rândul tinerilor. Într-o Europă despre care se spune, iată, de zeci de ani, că şi-a pierdut o bună parte din reperele morale şi religioase şi în care se reclamă din ce în ce mai frecvent nevoia acută de creştere a alfabetizării religioase, trebuie să fim mândri că România poate da mărturie despre faptul că asumarea credinţei creştine nu este un obiect de muzeu, ci reprezintă o resursă inepuizabilă care generează binele comun.

Acesta este şi obiectivul principal al Secretariatului de Stat pentru Culte pentru următoarele luni. Prin intermediul conferinţelor, dezabterilor şi lansărilor de carte pe care le vom organiza în prima jumătate a anului 2019, împreună cu Patriarhia Română şi cu celelalte culte religioase, dar şi în parteneriat cu instituţiile similare din ţările Uniunii Europene, dorim să dăm Europei această mărturie asupra faptului că libertatea religioasă şi exercitarea liberă a credinţei nu sunt ameninţări, ci sunt resurse pentru consolidarea unei societăţi consensuale şi democratice. În mod concret, în cursul anului viitor, Secretariatul de Stat pentru Culte şi-a propus să prezinte, la nivel european, aspectele pozitive ale libertăţii religioase. De zeci de ani, Europa este temătoare şi prudentă faţă de posibilul potenţial discriminatoriu al religiei, s-a ferit să recunoască rolul pozitiv al credinţei religioase şi a schiţat un model de relaţie între stat şi culte bazat mai degrabă pe precauţie şi o modestă implicare a statului în sprijinirea organizaţiilor religioase. În ultimii ani, însă, mai cu seamă ca urmare a creşterii discursurilor şi gesturilor fundamentaliste şi extremiste de sorginte religioasă, la nivel european se pune din ce în ce mai ferm problema consolidării parteneriatului dintre stat şi culte şi mai ales a evidenţierii şi sprijinirii potenţialului fertil al Bisericilor.

Dragi tineri,

România are, în Europa de astăzi, șansa de a-și fi păstrat deschiderea către credință, către spiritualitate, precum și o viață religioasă vibrantă. Peste 99% dintre români și-au asumat, la ultimul recensământ, o credință religioasă. An de an pelerinajele, întâlnirile de tineret, marile sărbători, evenimentele religioase de tot felul continuă să strângă mii și uneori zeci, ba chiar sute de mii de oameni. Este important pentru noi toți, ca societate, să valorificăm acest lucru.

Este datoria mea să subliniez faptul că țara noastră recunoaște importanța acestui credinței religioase în viața românilor. Instituția pe care o conduc, Secretariatul de Stat pentru Culte, are drept misiune tocmai punerea în valoare a acestui potențial extraordinar al țării noastre, prin dezvoltarea parteneriatului dintre stat și culte, sub diferitele sale forme. Sprijinind viața de zi cu zi a cultelor religioase, ca și proiectele acestora – de la construcțiile și reparațiile de biserici, atât de necesare, la edificarea de proiecte sociale și nu în ultimul rând la organizarea unor evenimente cum este cel de astăzi, Secretariatul de Stat pentru Culte își face datoria de a investi în prezentul și în viitorul României, în dezvoltarea potențialului ei de solidaritate și de încredere socială.

Căci, după cum am afirmat și cu alte prilejuri, într-o Europă în criză de repere și de identitate, este mai important decât oricând să recunoaștem rolul credințelor și mai ales al cultelor religioase, ca actori esențiali ai societății civile, participanți la dezbaterea publică asupra valorilor pe care se întemeiază o societate și co-artizani ai unei culturi a solidarității, în numele acelorași valori.

Tocmai de aceea, Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi care debutează astăzi şi mai precis seninătatea şi bucuria care se citesc pe feţele dumneavoastră, disponibilitatea de a vă reuni în jurul unei credinţe religioase comune ne dau tuturor curajul de a spera la un viitor mai bun, într-o Românie şi într-o Europă pe care noi înşine le putem face mai bune.

În încheiere, aş dori să îmi exprim bucuria că, alături de organizatori și de autoritățile locale, am putut oferi și de această dată sprijinul nostru pentru organizarea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, și să îmi exprim speranța că această tradiție va continua la fel de frumos, cu aceeași energie și la fel de luminos ca și până acum.

Vă mulţumesc pentru atenţie!