Preasfinţia Voastră,
Părinte Episcop Datev,
Cred că momentele de rugăciune comună şi mai ales dialogul interconfesional sunt paşi importanţi pentru menţinerea unui climat de pace socială, vital în orice societate europeană.
Cred că nu greşesc afirmând că România este un exemplu pozitiv de pace interconfesională şi interreligioasă într-o Europă în care identitatea creştină a cetăţenilor este din ce în ce mai puţin asumată.
În cazul ţării noastre, conform Recensământului Populaţiei din anul 2011, peste 99% din populaţia rezidentă îşi asumă calitatea de creştin.
Orice democraţie se întemeiază pe o societate civilă dinamică şi puternică. Comunităţile religioase sunt organizaţii ale societăţii civile întemeiate pe două principii constituţionale fundamentale, anume dreptul la liberă asociere şi mai ales libertatea religioasă. Democraţia are de suferit atunci când societatea civilă nu reuşeşte să îşi coaguleze toate forţele şi să implice un număr cât mai mare de cetăţeni pentru înfăptuirea binelui comun.
Binele comun al unei societăţi, aşa cum este definit atât în doctrina socială creştină începând cu secolul al XIX-lea, cât şi, ulterior, în tradiţia democratică europeană, nu poate fi redus la bunăstarea materială. Tocmai de aceea, cred că Bisericile trebuie să asume, într-o atmosferă de pace interreligioasă, capacitatea de a mobiliza întreaga societate pentru înfăptuirea binelui comun.
Biserica Armeană, cât şi celelalte culte religioase nu contenesc să atragă atenţia asupra necesităţii preţuirii libertăţii religioase şi a misiunii sociale a creştinilor.
Astăzi, când se vorbeşte atât de mult de identitate şi de preocuparea păstrării sale, putem să-i considerăm pe armeni nu numai primul popor care a devenit creştin în mod oficial, dar şi primul popor creştin care a făcut din credinţa sa axa identităţii şi temeiul supravieţuirii.
Sper ca această tradiţie a celebrării Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Credinţei să continue an de an şi mai ales să atragă atenţia societăţii asupra vitalităţii sociale a cultelor religioase din România.
Victor Opaschi