Domnilor Episcopi,
Onorată asistență,

Mă bucur să mă aflu aici, la Calvineum, pentru a vorbi în fața dumneavoastră la evenimentul „Credința este darul lui Dumnezeu”, în cadrul manifestărilor care marchează 450 de ani de la proclamarea Edictului de toleranță de la Turda din anul 1568. Acest eveniment aduce laolaltă reprezentanți ai mai multor culte pentru celebrarea unor valori fundamentale în orice democrație – toleranța și libertatea religioasă. Am fost alături de dumneavoastră la celebrările de la Turda și cred că este important că astfel de evenimente au loc și aici, la București.
Acesta este un prilej pentru a reafirma angajamentul Statului român de a respecta, recunoaște și pune în valoare importanța pe care credința și convingerile religioase au avut-o și o au în continuare în societatea românească, enormul lor potențial cultural, spiritual și de acțiune socială, contribuția lor substanțială la edificarea unei societăți libere și solidare. Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, baza legală a relațiilor dintre stat și culte în România este de altfel construită în vederea promovării libertății de conștiință și pluralismul religios, precum și a încurajării implicării active a acestora în societate.

În Europa de astăzi, acest angajament social și civic al cultelor religioase este cu atât mai necesar cu cât societățile noastre suferă de necunoaștere, de lipsa alfabetizării culturale și religioase, ceea ce poate lăsa loc xenofobiei, extremismelor și fundamentalismelor de tot felul. De multe ori, această contribuție pozitivă a cultelor religioase nu este recunoscută îndeajuns, nu este suficient de bine pusă în valoare. Pe bună dreptate, săptămâna trecută, președintele Franței, țara prin excelență a laicității, a subliniat această gravă criză a conștiinței europene care nu își mai cunoaște și recunoaște dimensiunea religioasă și prin aceasta se ascunde de propria istorie. Acesta a recunoscut urgența și necesitatea unui „dialog în adevăr” între stat și cultele religioase, subliniind că pluralismul religios este un dat și o resursă esențială ale timpurilor noastre.

Or, acest pluralism religios este consecința vizibilă a libertății religioase, drept fundamental consacrat prin Constituția României si principiu cheie după care se ghidează în funcționarea sa Secretariatul de Stat pentru Culte, ca principală instituție a statului român care gestionează relația dintre stat și culte în România.

Onorat auditoriu,
Libertatea de conștiință și libertatea religioasă sunt astăzi valori centrale ale oricărui regim democratic, iar acest lucru nu ar fi fost posibil fără o luptă de mai multe secole. Pluralismul religios s-a născut din marea tradiție a umanismului european, marcat de libertatea conștiinței și a cuvântului și din încrederea în raționalitatea ființei umane, capabil să își construiască și să își apere propriile convingeri. A fost nevoie însă de câteva sute de ani pentru ca libertatea religioasă să fie recunoscută pe deplin, pentru ca diferite credințe să învețe să trăiască împreună, pentru a accepta principiul libertății religioase ca element constitutiv al identității noastre europene.

Doctrina unitariană este o declarație vie a libertății de conștiință, a întâlnirii fertile dintre diverse interpretări ale textelor fondatoare, în lumina dreptului fiecărui individ de se exprima liber, singur sau împreună cu alții care împărtășesc aceeași viziune, drepturi fundamentale, din apărarea cărora, în calitate de secretar de stat pentru Culte, mi-am făcut o îndatorire specială. Ca expresie a recunoașterii publice a acestui angajament profund al Bisericii Unitariene de a promova libertatea conștiinței și libertatea religioasă, Secretariatul de Stat pentru Culte a sprijinit și sprijină proiectul Bisericii Unitariene de a organiza la Cluj, la sediul Episcopiei, Casa libertății religioase.
Aș profita totodată de faptul că mă aflu astăzi alături de dumneavoastră pentru a saluta lansarea, tot astăzi, la ICR, a volumului Libertatea conștiinței şi conştiinţa libertății. Despre unitarianism, colecție de studii și eseuri alcătuite în parteneriat cu programul de Studii Religioase de la Universitatea București, demers intelectual atât de necesar în lumea de astăzi, care de multe ori nu își mai cunoaște și recunoaște propria tradiție și propriile rădăcini.

Aș dori să vă spun că și Secretariatul de Stat pentru Culte, la rândul său, își propune în acest an, când sărbătorim și Centenarul Marii Uniri, sprijinirea și lansarea unei serii de lucrări dedicate istoriei și patrimoniul cultelor religioase, menite așadar punerii în valoare a fertilității pluralismului religios în spațiul românesc. Avem șansa de a face din 2018 un an simbolic al solidarității și al pluralismului religios, în care să aducem în atenția publicului importanta contribuție a tuturor cultelor din România la edificarea identității noastre comune, ca țară și totodată ca parte a Europei unite.

Am spus-o și o repet: diversitatea etnică și religioasă a României este o resursă pe care trebuie să o valorificăm, un semn de vitalitate spirituală, culturală, socială. Libertatea religioasă, pluralismul, toleranța, respectul sunt valorile care au făcut și fac posibilă participarea tuturor comunităților etnice și religioase la edificarea unui destin comun căci după cum observa în lucrările sale celebrul politolog american Robert Putnam: calitatea democrației constă în capacitatea asociațiilor de a produce capital social, de a mobiliza oamenii spre proiecte comune, fie într-o logică seculară, fie într-una religioasă. Organizațiile religioase sau motivate religios sunt unele dintre cele mai importante vehicule ale democratizării pentru că sunt prin definiție locuri ale întâlnirii cu aproapele și ale cooperării.

Aș dori să vă aduc încă o dată felicitări pentru organizarea acestor evenimente dedicate aniversării Edictului de la Turda, evenimente care pun în valoare în mod atât de fericit această aspirație comună spre afirmarea libertății și demnității omului care unește toate comunitățile religioase din țara noastră, dincolo de granițele etnice, sociale și confesionale.
Vă mulțumesc.