Stimate Domnule Muftiu,

Stimați Imami,

Doamnelor și Domnilor

 

Sunt onorat să mă aflu alături de dumneavoastră. Ca în fiecare an, în luna Ramadanului, musulmanii din întreaga lume se reunesc de Iftar pentru a-și celebra credința, tradiția și valorile.

Ramadanul este un timp al familiei, un timp de întâlnire și întărire a legăturilor dintre membrii familiilor, de consolidare a acestei instituţii care, cam peste tot în lumea de astăzi, riscă să îşi piardă din semnificaţie. Postul Ramadanului este însă și un moment al solidarității comunitare, al cetățeniei sociale. Urmând unei zile de post strict, dedicată rugăciunii și concentrării spirituale, masa de Iftar este o celebrare a dimensiunii comunitare, irenice a credinței islamice, care pune în centru slujirea reciprocă în familie și în societate. Aceasta îi adună pe credincioşi laolaltă, construieşte comunitatea şi creează obligaţii sociale faţă de aproapele sau departele aflat în griji şi nevoi. Masa de Iftar nu este, astfel, doar o mângâiere în timp de post, ci şi un loc de cultivare a dialogului, a milostivirii faţă de cei aflaţi în nevoi şi regăsirii fundamentelor propriei credințe, identități și comunități.

Într-o societate cum este cea de astăzi, marcată de o criză deopotrivă economică, socială și identitară, cunoașterea este cel mai bun instrument de restabilire a încrederii și a echilibrului social. Pentru că multe dintre fenomenele extremiste din lumea de astăzi poartă și o amprentă religioasă, mulți se grăbesc să pună etichete, să asimileze o întreagă religie cu unele fenomene marginale. Analfabetismul religios, alături de ignorarea deliberată a dimensiunii religioase a ființei umane, sunt două mari pericole care riscă să destabilizeze societatea contemporană, deoarece acestea acționează ca forme de refuz al Celuilalt, de respingere a propriilor rădăcini și a potențialului extraordinar de acțiune pe care credința, religia și solidaritățile generate de acestea, îl au în societate.

În calitate de secretar de stat pentru Culte, consider că este foarte important, în momentul în care România exercită președinția Consiliului Uniunii Europene, să ne facem o datorie și o prioritate din punerea în valoare a fertilității pluralismului religios al țării noastre. Este foarte important să înțelegem și să recunoaștem, cum se cuvine, contribuția fiecărei comunități etnice și religioase la edificarea societății românești. Edificarea României moderne, a României europene de astăzi, nu ar fi fost posibilă fără participarea și cooperarea membrilor tuturor acestor comunități. Români, maghiari, evrei, armeni, turci și tătari ș.a.m.d. – fiecare comunitate și-a adus aportul la construirea unei Românii europene, dând țării noastre cărturari, savanți, artiști, dar și oameni capabili să își dea chiar viața pentru țară, în timpul marilor conflagrații mondiale.

Musulmanii sunt prezenți în spațiul românesc de mai bine de opt secole, primele indicii în acest sens datând încă din secolul al XII-lea, iar primele comunități stabile – din secolul al XIV-lea și al XV-lea. Odată cu integrarea Dobrogei în România în 1877-1878, această comunitate, așezată în Dobrogea și constituită cu precădere din etnici turci și tătari a fost recunoscută de Statul român, păstrându-și conducerea proprie. Această comunitate a fost și a rămas loială României, acestă loialitate fiindu-i recunoscută prin construirea Moscheii „Carol” din Constanța, simbol al respectului de care s-a bucurat din partea Statului român.

Putem afirma că după 1990, România este un model european în ceea ce privește integrarea comunității musulmane. Cultul musulman este cult recunoscut, și ca atare, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, partener al Statului român, recunoscut ca factor al păcii sociale și participant la construcția binelui comun.

Un rol foarte important în dezvoltarea și afirmarea acestei dimensiuni pozitive, fertile a prezenței musulmanilor în societatea românească îl joacă Muftiatul Cultului Musulman din România și în special domnul Muftiu Iusuf Muurat, cu care am privilegiul de a lucra îndeaproape încă de acum 7 ani, de la începutul mandatului meu ca secretar de stat pentru Culte. Continui să fiu impresionat de energia și tenacitatea cu care Domnul Muftiu a acționat și acționează în permanență nu doar pentru protejarea patrimoniului și promovarea intereselor directe ale comunității pe care o reprezintă, ci și de grija domniei sale pentru dezvoltarea dialogului interreligios, pentru păstrarea unor relații apropiate, de încredere și cooperare între toate cultele religioase din țara noastră, ca garanție a unei societăți stabile, deschise, plurale și solidare.

Mai cu seamă în ultimii ani în care Secretariatul de Stat pentru Culte a fost din ce în ce mai implicat în dezbaterile și reuniunile internaționale pe tema libertății religioase, am fost de-a dreptul impresionat să descopăr prețuirea de care se bucură domnul muftiu Iusuf Muurat nu doar în rândul celorlalți lideri religioși musulmani, ci și în față autorităților publice și organizațiilor internaționale. În egală măsură, de aceeași prețuire se bucură domnul Muftiu și în ochii statului român. Astfel, în calitate de șef de cult, dl. Muftiu beneficiază de un statut asimilat celui de ministru, funcție de demnitate publică.

În ultimii ani, Secretariatul de Stat pentru Culte a făcut demersuri concrete pentru a dezvolta relații nu doar cu marile organizații religioase, adică cultele religioase, ci și cu comunități mai mici, precum asociațiile religioase și diferite alte organizații cu caracter religios, ținând seama de faptul că și acestea, la rândul lor, pot aduce contribuții semnificative la edificarea binelui comun. Tocmai de aceea, în ultimii ani am avut satisfacția de a mă întâlni cu mai mulți lideri ai asociațiilor și fundațiilor musulmane arabe din București și din țară, să stabilim un dialog pentru a ne cunoaște și să încercăm să rezolvăm probleme de interes comun.

De asemenea, doresc să felicit TIKA pentru felul în care se implică şi sprijină proiectele comunităţii musulmane din România. Deja de mulţi ani, TIKA a contribuit semnificativ nu doar la restaurarea unor lăcaşuri de cult, ci s-a implicat şi în diverse proiecte sociale în special în zona Dobrogei.

Consider întâlnirea de astăzi ca fiind expresia dorinței domnului Muftiu Iusuf Muurat și a comunități musulmane de a acționa ca un vector de dialog, de solidaritate, de cooperare cu instituțiile statului, cu celelalte culte din România. Sunt convins că această întâlnire din luna sfântă a Ramadanului, în jurul mesei de Iftar, arătă în chipul cel mai fericit cum celebrarea publică a unor convingeri religioase poate fi un prilej al deschiderii, al întâlnirii, al cooperării și al bunelor relații comunitare – un semnal de pace, toleranţă și armonie interetnică și interculturală.

Fie ca acest Ramadan să aducă tuturor celor de față bucurie, pace și prosperitate!

Ramandan Mubarak